Cum se vede de la București scenariul intrării SUA în incapacitate de plată: Efectele sunt incalculabile. Ar fi cea mai gravă criză de până acum

Un „default” al Statelor Unite, mai exact intrarea celei mai mari economii din lume în incapacitate de plată pentru prima dată în 200 de ani, ar paraliza piețele financiare internaționale și ar avea repercusiuni și asupra României, chiar dacă „unda de șoc” s-ar propaga mai lent, sunt de părere economiștii români. Un astfel de scenariu este văzut drept improbabil având în vedere faptul că SUA s-au aflat de mai multe ori în situații similare. Politicienii, presați de filosofia „too big to fail” (în traducere liberă „prea mare pentru a eșua” n.r.), au reușit de fiecare să ajungă, chiar și în cel de-al 12-lea ceas, la un compormis.

Oficialii Băncii Naționale a României (BNR) admit că situația de peste Ocean este foarte serioasă, dar sunt de părere că este prea devreme pentru a emite scenarii privind impactul resimțit de România în eventualitatea unui default al Statelor Unite.

„La Banca Națională este un obicei, cred eu foarte sănătos, să nu ne agățăm de drobul de sare. Toată lumea este cu ochii pe situația din Statele Unite, care este una foarte serioasă. Dacă nu vor rezolva, vom vedea în funcție de situația creată care sunt efectele care ne vor afecta și care nu ne vor afecta”, a declarat pentru gândul Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului Mugur Isăreascu.

Întrebat despre planurile de urgență discutate de guvernatorii băncilor centrale din Europa pentru a păstra piețele financiare funcționale în situația în care SUA nu va mai putea să-și achite datoriile ajunse la scadență, Vasilescu a apreciat că „este normal să discute despre așa ceva, dar a discuta este una și a speria publicul cu scenarii este alta”.

Aceeași părere am găsit-o și în mediul privat: „Un astfel de eveniment (intrarea în incapacitate de plată, n.red.), dacă se va întâmpla, are puterea să tensioneze piețele financiare internaționale. Mă aștept, însă, ca lucrurile să se așeze. În America, de fiecare dată când s-a ajuns la o situație limită s-a luat până la urmă o decizie. Eu nu cred că ar trebui să emitem astfel de scenarii”, a declarat pentru gândul Ionuț Dumitru, economist-șef al Raiffeisen Bank și președintele Consiliului Fiscal.

GĂSIȚI AICI O ANALIZĂ GÂNDUL PE TEMA RISCULUI INTRĂRII SUA ÎN INCAPACITATE DE PLATĂ

Dochia, analist: Efectele unui default sunt incalculabile. Ar fi cea mai gravă criză de până acum

Statele Unite se confruntă, de 15 zile, cu un blocaj guvernamental care a trimis în șomaj tehnic circa 800.000 de funcționari publici după ce Congresul american nu a reușit să ajungă la o înțelegere privind majorarea plafonului de îndatorare. Acest plafon, instituit prin lege, limitează plățile pe care le poate face Trezoreria la un anumit prag. În situația în care această limită nu este majorată, intră automat în vigoare o serie de majorări de taxe și impozite pentru a „rotunji” veniturile bugetului federal, precum și o serie de reduceri de cheltuieli.

Plățile efectuate de Trezorerie includ atât cheltuielile curente, cum sunt, spre exemplu, cheltuielile cu salariile sau cheltuielile aferente funcționării agențiilor guvernamentale, cât și serviciul datoriei publice, respectiv restituirea împrumuturilor ajunse la scadență.

„Efectele (intrării în incapacitate de plată n.r.) sunt incalculabile. Nimeni nu poate să spună care vor fi consecințele. Ar fi cea mai gravă criză de până acum chiar dacă în România nu se va resimți chiar din prima fază. Durează până când valul care se formează, tsunami-ul ajunge la noi. Întotodeauna țările mai mici și mai slabe, chiar dacă nu sunt cu nimic implicate în joc, au de suferit”, este de părere analistul financiar Aurelian Dochia.

În opinia sa, un default al SUA ar declanța „o panică” pe piețele financiare internaționale și „le-ar îngheța”, un efect similar având loc în 2008, după căderea Lehman Brothers.

GĂSIȚI AICI O ANALIZĂ GÂNDUL PE TEMA ÎNCHIDERII PARȚIALE A GUVERNULUI AMERICAN

„Dacă SUA nu poate restitui datoriile, cine mai poate?”

Statele se împrumută de pe piețele financiare. „Bond-urile”, așa-numitele obligațiuni sau titluri de stat, sunt bonuri pe care statele le emit în momentul în care se împrumută pe o anumită perioadă de timp.

Din 19 mai, când limita datoriei a fost extinsă cu încă 305 miliarde, ea a ajuns la 16.700 de miliarde de dolari, conform unui raport pregătit pentru Congres și datat din 25 septembrie 2013.

Dacă s-ar ajunge în situația în care SUA nu și-ar mai achita datoriile ajunse la scadență, piețele financiare internaționale ar avea mari rețineri în a credita pe viitor atât SUA cât și alte state.

„Lichiditățile de pe piață ar dispărea. Va fi foarte greu să te împrumuți pentru că, dacă SUA nu poate restitui datoriile, cine mai poate?”, a declarat pentru gândul Dochia.

Într-un astfel de scenariu, băncile centrale ar fi nevoite să intervină. Întrebat ce instituții din România ar trebui să pregătească scenarii de risc pentru o eventuală intrare în default a celei mai mari economii din lume, Dochia a apreciat că „Banca Națională în primul rând, dar și Ministerul Finanțelor Publice pentru că în ultima perioadă am început să ne împrumutăm pe piețele externe. Chiar și acum MFP are planificate emisiuni de obligațiuni. Ar fi afectat în foarte mare măsură. Principalul furnizor în această situație ar fi Banca Națională”.

Piețele se bazează pe rezolvarea situației

Cu toate acestea, economistul se așteaptă ca politicienii americani să ajungă la un compormis.

„S-a mai întâmplat ca politicienii americani să se războiască până în ultimul moment, dar până la ora 12 noaptea să ajungă la o înțelegere, un compromis. Piețele s-au bazat pe asta”, a apreciat el.

Laurian Lungu, managing partner la Macroanalitica, este de părere că default-ul este exclus. „Eu cred că nu va fi niciun default. Astăzi (marți n.r.), semnalele erau pozitive. Cele două partide politice au spus că au făcut progrese. Nu cred că se va ajunge în situația în care plafonul datoriei să nu fie majorat”, a declarat Lungu pentru gândul.

Evoluția CDS-urilor americane, așa-numite „prime de risc”. Valoarea acestor prime crește în situația în care investitorii nu au încredere în „calitatea” obligațiunilor, respectiv în capacitatea unui stat de a-și plăti datoriile

Foto: S&P DOW JONES INDICES

Chiar și dacă nu se va ajunge la un compromis privind majorarea plafonului de îndatorare, intrarea SUA în default este puțin probabilă în opinia sa.

„Prin absurd, dacă s-ar ajunge în situația în care cele două părți nu ar ajunge la o înțelegere, nu cred că SUA nu-și vor plăti obligațiile. Sigur, nu se vor mai putea împrumuta, dar vor reduce cheltuielile curente. Situația este departe de a fi atât de critică”, a arătat el.

Creșterea economică a SUA are de suferit din cauza blocajului guvernamental

Cu toate acestea, economistul avertizează că prelungirea situației actuale are deja efecte asupra economiei americane. Șomajul tehnic ar putea costa SUA 0,1%-0,2% din PIB în termeni de creștere economică, în contextul în care presiunile companiilor și a oamenilor de afaceri asupra politicienilor pe care i-au sponsorizat în campanii electorale sunt mari.

„Se împușcă în picior singuri. Situația este mult mai complicată”, a apreciat Lungu.

Soluția politică ce se află acum în cărți și pe marginea căreia Senatul controlat de democrați a negociat luni noapte este doar pe termen scurt și prevede extinderea autorității de împrumut a statului până în 7 februarie, redeschiderea guvernului și finanțarea agențiilor federale până în 15 ianuarie.

În timpul pe care l-ar câștiga, Congresul trebuie să rezolve o nouă problemă presantă legată de bugetul SUA, pentru a împiedica activarea automată a unei combinații toxice de creșteri de impozite și reduceri de cheltuieli – așa-numita „sechestrare” fiscală. Punctul de plecare al problemei este modalitatea de a extinde tăierile de taxe din primul mandat al lui Bush.

La 1 octombrie, Statele Unite au fost nevoite să închidă parțial guvernul, în absența unui acord în Congres privind un buget. Este cea de-a 18-a criză de acest fel. Mai grav, însă, potrivit estimărilor Trezoreriei americane, autoritatea de împrumut a statului va fi epuizată în 17 octombrie, când Jack Lew, secretarul Trezoreriei, va mai avea în vistierie lichidități de 30 de miliarde de dolari, la care se adaugă veniturile de la buget. Dacă – și există temeri mari că se va ajunge în acest punct – republicanii și democrații din Congresul SUA nu vor ajunge la un acord, Statele Unite nu își vor mai putea plăti obligațiunile și ar putea intra, pentru prima dată în istorie, în incapacitate de plată (default), un scenariu asemănat de Warren Buffett cu „o bombă nucleară”. Mai mult, Statele Unite ar deveni, conform acestui scenariu, primul stat occidental care intră în default după Germania nazistă, în 1933.